Invatam sa murim frumos


De Ce Nu Ne Intrebam zi de zi : de unde venim,
De ce ne-am nascut, de ce mai traim
Clipa de clipa, fara speranta
de a fi mai fericiti decat suntem
Mai impliniti, mai bogati, mai fara-de-frica!?
Alergam zi de zi bezmetici pe coridoare
pardosite cu vata
Ce absorb memoria pasilor nostri
grabiti si aseptici
Pentru a nu lasa pete unsuroase de vinovatie,
rusine sau
Pete, diluate in ceai de pelin,
de regrete refulate-
Inghitite mecanic la orice ora
Din zi sau din noapte.
Dar cred ca orice inculpat are
Dreptul la marturisire
Cersind drept induare sansa izbavirii
Intr-o viata viitoare,
Caci fiecare om are inscris, dinainte de a se naste,
In codul sau genetic GRESEALA-PACATUL.
Si totusi, dintre toate crimele pe care
le savarsim fara remuscare
Impotriva naturii si a celorlalte fiinte umane
Cred ca cea mai atroce ramane crima savarsita
impotriva propriului suflet,
Ignoranta, delasarea, uitarea,
si teama de a privi in adancul
Acestui ocean involburat peste care
Apun peoapele incarcate de oboseala curselor
desfasurate pe coridoare.
Sunt singura ca multi dintre voi ma veti acuza
de nedreptate
Si cu exemple personale
sau de pe net copiate
Ma veti combate.
Dar unica motivatie credibila, pentru
Acest comportament nociv,
Care imi vine in minte, ramane
Dorinta de a muri frumos…
asemeni frunzelor, florilor,
pasarilor care niciodata nu privesc in urma,
Care se nasc si traiesc fara intrebari ,
fara zbucium
Fara nelinistea din zorii
unei zile innorate,
Si mai ales, fara teama de moarte.

Asteptare

Intre clipa de-atunci si cea de acum
s-a scurs o vesnicie,
Gandul, superb inorog intrupat din ninsoare
alearga, singur si nebun peste vasta campie
pe care tu mi-ai desenat-o in palma stanga.
Intre ceea ce sunt acum si ceea ce am fost
s-a inaltat un pod din oasele orelor moarte,
Corbii ce au devorat demult trupurile lor
zboara flamanzi in cercuri infernale desenand
pe cer
umbrele spaimelor incerte de dor si de moarte.

Intre cuvantul scris acum si cel nerostit
se intinde scheletul diform al orelor moarte,
peste care
alerga un solitar inorog, desenand
povesti de amor in palma-mi stanga,
Ninsoarea va acoperi insa urmele pasilor tai
iar corbii vor muri de nesomn cautandu-mi trupul.