...recitind cateva pagini de jurnal am gasit niste poezii mai vechi pe care m-am gandit sa le rescriu acum...pentru ca nu au titluri am sa le denumesc generic:ANONIME...
...
Fiecare zambet
e umbra unei lacrimi
rusinata de ea insasi,
Fiecare cuvant
e umbra unui gand
surdo-mut,
Fiecare privire
e umbra unui ochi
neinvins somn,
Fiecare secunda
e umbra unui om
ce-si refuza moartea,
Fiecare iubire
e umbra unui suflet
imbratisat de singuratate,
Fiecare tacere
e umbra unui cuvant
nerostit in lumina,
Fiecare om
e umbra unui inger
ce a uitat sa planga,
Fiecare chemare
e umbra unui strigat
suspendat pe buze,
Fiecare durere
e umbra unui ghimpe
implantat in suflet,
Fiecare umbra
e dorul de-ntuneric
al luminii ...

Si eu,neputincioasa
sunt umbra unui vis
ce se teme de rasaritul soarelui...


...
te privesc cu ochi tristi
de gheata ti-e surasul,
si rasuflarea grea ce sta
sa-mi cutremure sufletul...
te chem in vis...de iarna
dar porumbelul nins
nu gaseste adapost la tine in palma,
il trimisesem mesager,
cantec pur de iubire,
sa-ti lumineze sufletul,
durerea sa-ti aline...
te privesc cu ochii inchisi,
de sub peoapele-mi obosite
ninge cu fulgi mari,de iubire
tu prinde-mi in palma un fulg
si saruta-l cuminte,
pe buzele-mi reci,voi simti
o lacrima dulce-amaruie...

...
Cand soarele-si inchide pleoapa,
fereastra timpului dispare,
in spatiul vested,gol al mintii
o stea isi cauta cararea...
Te caut printre frunze ude,
sub pasii moi asfaltul tipa,
neputincios si bland,pamantul singur
durerea sta sa mi-o asculte...
Alerg printre franturi de vise,
tot cautand steaua sperantei
dar chipul tainic al iubirii,
nicicand in vis nu-l pot atinge...
Si de iubesc,doar cerul martor
este-al iubirii ce ti-o port,
in ochi nu-mi vei ghici credinta,
nici de pe buze n-ai s-o sorbi...
Caci este-o clipa a amagirii
secunda cand imi strig iubirea,
cand sufletul mi se revarsa,
precum al marii val-furtuna...
Si-as vrea atunci,sa-ti tin in palma
privirea-ti oarba,gandul searbad,
si-as vrea ca tampla sa ti-o mangai,
ca indoiala sa dispara...
De vei voi ca-n gand,pe frunze
sa-mi urmezi visele,si calea
paseste-ncet pe-alei muiate
in lacrimi reci,si surdo-mute...
Paseste-ncet si fara teama
printre gramezi de frunze ude
si vei gasi zacand sub piatra
o stea cazuta din iubire...
Un pas in plus de vei voi,
si vei calca pe piatra sfanta
s-a razvrati atunci iubirea
si de durere,un jalnic cantec,
ar intona,pamantul-suflet...


...
de vrei ca-n ziua mortii mele
sa-mi saruti buzele si ochii,
priveste-ma sub luna plina
si-asterne in paru-mi o lumina

sfios,tacut,ca o copila
ce n-a gustat veninul vietii,
sa nu ma plangi,ci-nchide ochii
si-apleca-ti fruntea pe-a mea mana.

vreau sa te vad ca-ntaia oara
tanar,frumos,cu tampla alba
zapada viselor de ieri
sa-ti fie azi argint in palma.

nu ma privi cu ochii tristi
si nici certa divinitatea,
cat am trait pe-acest pamant
ti-am daruit lumina-n gand.

si ca sa zbor pana la cer
fa-mi aripi albe dintr-un fulg
nascut in noaptea fara stele,
de-amorul tau rece de-argint.

si sa nu-mi spui ca vrei sa-mi mori,
cand stelele-au apus pe cer,
pe drumul catre nemurire
voi sa merg far' a ta iubire.

saruta-mi buzele si ochii
si-nvata de la flori de iarna
curajul stelelor sa moara,
si lasa-ma sa plec...acum...


...
pe cerul macinat de timp
s-au stins cele din urma stele,
ingeri cu trupuri de lut,
se-ascund rusinati sub pietre.

e o moarte pagana,
caderea lunei in abis,
si lemnul podului nins
a putrezit sub ape ce suspina.

cu tampla rezemata de un fir de paianjan
gandul ,mi se sufoca in bezna,
privirea tipa,speriata de umbra,
lacrimi de inger cad in tarana.

cu talpi desculte calc apasat
pe pietre-ascutite rupte din luna,
cu lacrimi de sange,pamantul sarut,
ce-nduiosat durerea-mi alina...


...
Rasai pe-a mea frunte ingandurata,
Tu,stea in lumina muiata,
Si-mi incalzeste acum duios
Raceala gandului taios.

Plutind pe vant, l-a mea chemare,
Tu,frunza vesnic calatoare,
Fa un popas in a mea palma,
Opreste-mi inima sa doara.

Dulce-alintata de-al tau zambet,
Tu,chip frumos pictat de ingeri,
Nu-nchide ochii,lasa-ma s-adorm
Visand la taina noptii lor...

...
Imi doresc- magica formula,
Ce-mi stapaneste gandul si tremurul inimii.
Imi doresc- vis al neimplinirii,
Ce-mi tulbura somnul si linistea lunii.

As vrea...sa nu-mi doresc nimic,
Sa nu mai sper,sa nu mai cant,
Sa nu mai cer,sa nu mai rog,
Sa-nghete al inimii dor de foc.


...
iti simt lacrima pulsand sub pleoape,
o inima acvatica
ce-ti adanceste setea,
de dragoste,de moarte...

iti simt gandul lovind sub tampla,
un tainic razboinic,vesnic in lupta,
cu timpul..cu tine...
strainul de lume,
strainul de mine...

iti presimt iubirea,
cand ma privesti temator,
ca un marinar
ce-si presimte naufragiul,
pe-o insula salbateca...

...sunt scrise in toamna anului trecut, si la inceput de an nou, 2006...am mai crescut de atunci un pic...dar niciodata n-o sa moara copilul din mine...

...nu stiu cum a trecut timpul, ne aflam in pragul unui inceput de an...va fi o viata nou sau poate aceeasi viata...imi este greu acum sa fac un inventar al lucrurilor pe care le-am realizat, al implinirilor care mi-au luminat zilele...dar poate ca mai dureros ar fi sa ma gandesc la lucrurile pe care nu am avut curajul sa le infaptuiesc, la cuvintelele pe care m-am temut sa le marturisesc...plec acum acasa, cu gandul ca timpul care a trecut prin mine m-a schimbat, m-a maturizat, m-a invatat sa traiesc cu mine si cu ceilalti fara regrete, fara ura, fara neintelegeri....
...este momentul sa-mi cer iertare pentru tot ceea ce am gresit fata de cei dragi si nu numai...si mai ales, este momentul sa privesc inainte zambind, caci timpul care va veni ne va da o noua sansa pentru fiintare...pentru devenire in spiritul a ceea ce credem...
...nu am reusit niciodata sa-mi marturisesc sentimentele fata de cei dragi, dar sa fie acesta momentul in care buzele-mi pecetluite se deschid si imi exprima gandurile de dragoste fata de toti aceia care mi-au fost alaturi, prieteni cu suflete calde si sincere care nu m-au lasat sa ma impiedic in singuratate si m-au facut sa zambesc atunci cand plangeam in ganduri....va urez tuturor Sarbatori Fericite....mai mult, va doresc Iubire, numai ea va va aduce lumina in priviri si in suflet...

Despartire

A mai trecut o zi, sau poate-un ceas,
Tacerea pietrelor pecetluieste- uitarea,
Atat ne-a mai ramas...
Din tot ce-am fost, un leganat de ape,
Din ce-am sperat, cantec funest pe harfe
Din ce-am crezut, o falsa poezie,
Din ce-am iubit, dulce melancolie.

A mai trecut un ceas, sau poate-o ora,
Roua ce plange cadentat din nori,
Ne blesteama cu sacru legamant,
Sa facem doi, din UNUL :
Suflet,
Gand,
Mormant...

A mai trecut o ora, sau poate-o clipa
Ploaia masoara-n gand a pietrelor fiinta,
Si peste-al nostru cant, arunca dezacorduri,
Scrasnesc din albii dinti inimi care-au uitat
Bataia imitand al nostru vals
Disimulat in al iubirii pas...NOI
Acum ne-a mai ramas doar Tu si EU...