Vis intr-un arc frant…
Visam cu ochii strans inchisi
Sa fim din nou copii nestiutori
Sa nu ne doara anii ce-au apus
Peste a fruntii reci melancolii.
Sa radem fara de regret
Privind uimiti spre Soare,
Alint de mama sa simtim
In fiecare zi de iarna.
Si mi-as dori ca macar azi
Sa uit ce e durerea,
Pe-al mamei umar lin sa cad
Tristetea sa-mi aline.
Si mi-as dori ca pentr-o zi,
O ora, un minut
Din zeci de ani , sa strang in pumn
Un zambet de copil.
As intelege-al vietii sens
Urmand o alta harta,
Caci muntii s-ar preface-atunci
In prajitura glazurata…
Si am bea sucuri dintr-un
Iaz, dansand pe munte,
Pe-o stanca am spune povesti
De la batrani stiute.
Ah!a plecat, pagan prieten
Nu mi-a lasat in gand
Macar aducerea-aminte
A clipelor de-acum.
16.12.2007…cristina
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu